Divortul pe cale administrativa in Noul Cod civil

De la art. 375 pana la art. 378 din Noul Cod civil este prevăzut divorțul pe cale notarială și administrativă.

Câteva aprecieri generale privitoare la divorț le veți regăsi în articolul Divortul prin acordul partilor in noul Cod civil  iar divorțul pe cale judiciară l-am descris  în articolul Divorțul prin acordul soților pe cale judiciară –art. 374 din Noul Cod civil.

Potrivit Noului Cod civil, soții care sunt de acord cu divorțul și nu au copii (din căsătorie, din afara ei sau adoptați), ofițerul de stare civilă de la locul căsătoriei sau de la ultimul domiciliu al soților, poate constata desfacerea casatoriei prin acordul soților, eliberând și un certificat de divorț, potrivit legii.

După cum observăm, lucrurile sunt simple. Atunci când soții se înțeleg, ofițerul de stare civilă nu face altceva decât să ia act de acordul soților și să elibereze certificatul.

Procedural însă, lucrurile decurg puțin diferit.

1. Cerera de divorț se depune împreună de către ambii soți. Cererea se înregistrează și se acordă soților un termen de reflecție de 30 de zile.

2. La împlinirea termenului de 30 de zile, soții se prezintă personal  în fața ofițerului de stare civilă care verifică dacă soții stăruie în dorința lor de desfacere a căsătoriei. Totodată, verifică exprimarea consimțământului, dacă este liber și neviciat.

3. Odată verificat acordul, ofițerul stării civile eliberează certifiatul de divorț.

4. Se vor face mețiunile pe certificatul de căsătorie cu privire la divorț.

Pentru ca lucrurile să meargă strună, soții trebuie să se înțeleagă atât cu privire la divorț cât și cu privire la păstratrea numelui din căsătorie al soțului care a preluat numele celuilalt. În caz contrar, ofițerul de stare civilă îndrumă părțile către instanța de judecată.

Așa cum spuneam și în alte articole privitoare la divorț, chiar dacă în Noul Cod civil nu sunt prevederi privitoare la indrumarea soților către mediere pentru a-și soluționa amiabil divorțul, ofițerul de stare civilă și notarul pot recomanda soților medierea în baza art. 6 din Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

În ipoteza în care soții nu pot ajunge cu ușurință la un acord, aceștia nu sunt obligați să se adreseze instanței, întâi de toate soții putând apela la mediere înainte de a apela la procedura administrativă. Soții, de comun acord, pot apela la serviciile unui mediator pentru a soluționa toate neînțelegerile dintre ei, urmând ca apoi să depună cererea împreună cu acordul de mediere. În această situație, ofițerul de stare civilă va urmări procedura, așa cum ea este prevăzută de lege.

Subliniez faptul că cererea de divorț se depune odată ce părțile au ajuns la un acord. În caz contrar, acestea trebuie să recurgă la procedura în instanță.

Prin urmare, fie că soții se înțeleg cu privire la divorț, fie că apelează la serviciile de mediere, dacă nu sunt copii minori, divorțul se va putea soluționa pe cale administrativă.

Dacă soții au de făcut și partaj, acesta poate fi soluționat ulterior, prin notarul public sau instanță, în  vederea obținerii taxei de timbru.

Pe tema taxa de timbru gasiti un articol aici: Cand si cum vom recupera taxa de timbru in conditiile Noului Cod civil?

Divorțul prin acordul soților pe cale judiciară –art. 374 din Noul Cod civil

După cum arătam în articolul anterior, Noul Cod civil reglementează divorțul prin acordul soților.

Începând cu 1 octombrie, soții au la dispoziție trei căi de soluționare a divorțului pe cale amiabilă și anume:

1. Divorțul pe cale judiciară;

2. Divorțul pe cale administrativă;

3. Divorțul pe cale notarială.

 Divorțul prin acordul soților pe cale judiciară.

Această  modalitate de încetare a căsătoriei se realizează pe cale judiciară indiferent dacă soții au sau nu copii din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați.

Art. 374 din Noul Cod civil reglementează condițiile divorțului prin acordul soților pe cale judiciară. Diferit  de vechea reglementare, divorțul prin acordul soților poate fi pronunțat indiferent de durata căsătoriei. De asemenea, nu are importanță dacă din căsătorie au rezultat minori sau nu.

Daca unul dintre soti este pus sub interdicție, divorțul prin acordul soților nu poate fi admis.

Procedura de soluționare pe cale judiciară.

1. Când soții sunt de acord cu privire la desfacerea căsătoriei și a tuturor aspectelor accesorii cum este cazul incredințării minorului, stabilirea domiciliului acestuia, contribuția părinților privind creșterea și educarea minorilor și a altor aspecte obligatorii de soluționat odată cu divorțul, soții pot redacta împreună o cerere prin care solicită instanței desfacerea căsătoriei și să încuviințeze înțelegerea soților ce va fi atașată cererii. Pățile pot include în cuprinsul cererii înțelegerea la care au ajuns înainte de a se adresa instanței.

2. Dacă soții mai au divergențe nesoluționate, pot apela la procedura medierii în vederea ajungerii la un acord, astfel încât aceștia să poată păstra bunele relații ulterioare, acest aspect fiind mai important în cazurile în care există și minori. Astfel, cu sprijinul unui mediator, soții pot încheia un acord de mediere pe care să-l atașeze cererii de divorț. Insă, nimic nu oprește soții ca mai întâi să depună cererea de divorț și mai apoi să încheie acordul de mediere.

La acest punct aș adauga o recomandare. Atunci cand mediatorul apreciază ca poate fi benefic atat pentru parinti cat si pentru minori, dupa o discutie prealabila cu parintii, la o parte din sedinta de mediere pot participa si copiii care au implinit varsta de 10 ani.

3. După depunerea acordului, instanța este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot. De asemenea, instanța are obligația de a verifica respectarea interesului superior al copilului. In acest sens, poate cere efectuarea raortului de anchetă socială și poate asculta copilul.

4. Dacă acordul de mediere se depune după sesizarea isntanței, odată cu cordul de mediere soții pot depune și cererea de restituire a taxei de timbru. Restituirea taxei de timbru se poate obține și separat, in termen de un an de zile de la pronunțarea hotarârii de consfințire a acordului de mediere.

5. Odată îndeplinită procedura, instanța încuviințează acordul de mediere și pronunță desfacerea căsătoriei în condițiile cerute de soți, potrivit celor inscrise in acord.

6. Instanța competentă este este cea de la locul încheierii căsătoriei sau ultimei locuințe comune a soților.

Acordul soților trebuie să cuprindă mențiuni cu privire la:

-         Numele de familie pe care să-l poarte după divorț;

-        Exercitarea autorității părintești (de către ambii părinți);

-        Stabilirea locuinței copiilor după divorț;

-        Modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii;

-        Stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.

-     După caz, acordul poate cuprinde și modalitatea de partajare a bunurilor comune.

Apelarea la mediere nu este obligatorie însă ea conferă câteva avantaje.

- In condițiile legii, procedura este mai rapidă.

- Nu mai este necesară  administrarea de probe prin care să dovedească cine este vinovat de destrămarea căsniciei.

- Taxa de timbru se restituie. După cum știm deja, pentru a încuraja părțile să apeleze la mediere, statul restituie taxa de timbru (care de multe ori este consistentă, spre exemplu de 3% la partaj) în totalitate și nuami dacă părțile încheie un acord de mediere.

- Soții sunt cei ce hotărăsc asupra tuturor aspectelor divorțului și beneficiază sprijinul unui mediator în cndiții de confidențialitate, diferit de instanță cand sedintele sunt publice.

În zilele următoare vom aborda și celelalte proceduri.

Mai puteti lectura pe aceeași temă: 

Divortul prin acordul partilor in noul Cod civil

Recuperarea taxei de timbru in conditiile Noului Cod civil

Recuperarea taxei de timbru in conditiile Noului Cod civil

În ultima perioadă sunt tot mai multe căutări privitoare la taxa de timbru. Este firesc in condițiile în care criza ne afectează tot mai mult pe toți, bruma ce am achiziționat-o de-a lungul timpului trebuie s-o împărțim iar taxa de timbru pentru soluționarea partajului este consistentă (3% din valoarea bunurilor partajabile).

Ca și până acum, taxa de timru se restituie ori de cate ori părțile (soții, în cazul divorțului) ajung la un acord prin mediere. Incheierea unei tranzacții între părți, asistate sau nu de avocați, nu mai constituie temei de restituire a taxei de timbru.

Raportat la noile dispoziții din Codul civil, corelate cu cele din Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, taxa de timbru se restituie doar în cauzele ce sunt deduse instanței de judecată.

Astfel, cf. art. 63 din Legea 192/2006, dacă părțile (soții)  ajung la înțelegere prin mediere și pun capăt astfel procesului judiciar, pot cere instanței să le restituie taxa de timbru. Această dispoziție este prevăzută numai pentru procesele deja aflate pe rolul instanței de judecată.

Ținând cont de faptul că în Noul Cod civil este prevăzut divorțul pe cale administrativă sau notarială, se pune întrebarea dacă partajul se va soluționa odată cu divorțul și care vor fi costurile aferente.

Ca și până acum, partajul se poate soluționa pe cale notarială, fie odată cu divorțul fie ulterior. De fiecare dată însă, pe lângă onorariul notarului va trebui plătită și taxa de 3% la valoarea bunurilor partajabile.  Nu există o reglementare care să prevadă restituirea unei taxe achitate statului și reținută de notariat. In acest caz, după cum am mai spus-o și cu alt prilej, soții pot soluționa divorțul pe cale notarială iar partajul să-l soluționeze ulterior, pe cale judiciară, prin acordul de mediere.Tot astfel se poate soluționa divorțul pe cale administrativă și ulterior partajul.

Prin urmare, pentru a beneficia de restituirea taxei de timbru, avem următoarele posibilități:

1. Declanșăm procedura judiciară cănd soții depun la instanță cererea de divorț prin acordul părților (cererea poate fi depusă și numai de către unul dintre soți). Ulterior, la termenul soicitat de către instanță, soții depun acordul de mediere ce va cuprinde și partajul. Odată cu acordul, se depune cererea de restituire a taxei de timbru. Instanța ia act de acordul acestora, verifică legalitatea acordului și-l înciviințează.În acest caz, singurele costuri ce vor fi suportate efectiv de părți sunt cele cu onorariul mediatorului, procedura fiind in sine destul de usoara, partile putand alege sa se descurce și  singure.

Obs. Se poate apela întâi de toate la serviciile unui mediator pentru ca soții să cunoască toți pașii ce-i au de urmat și să  incheie un contract de mediere  însă recomandăm ca acordul să fie încheiat ulterior sesizării instanței.

2. Aplăm la procedura notarială sau administrativă pentru soluționarea divorțului  și a cererilor accesorii iar  ulterior soluționăm partajul în instanță  prin mediere. Dezavantajul în această ipoteză este dat de faptul că soții trebuie să plătească și onorariul notarului și pe cel al mediatorului. Dar, important este ca deciziile să fie luate în cunoștință de cauză.

Observația de mai sus rămâne valabilă și în acest caz.

Divortul prin acordul sotilor in Noul Cod civil

După cum știm, la 1 octombrie va intra în vigoare noul Cod civil care a integrat în prevederile sale și dispoziții privind dreptul familiei.

În materie de divorț, față de reglementările anterioare, avem dispoziții clare privind desfacerea căsătoriei prin acordul soților, indiferent dacă din căsătorie au rezultat copii și sunt minori la momentul pronunțării divorțului.

Am scris în câteva rânduri cu privire la dreptul părinților de a decide soarta propriilor copii. Un drept firesc ce acum este și reglementat ca atare. Prin urmare, părinții pot decide cu privire la încredințarea copiilor (custodie comună), domiciliul stabil, cheltuielile privind creșterea și educarea acestora.  Desigur că statul are dreptul și obligația de a veghea la respectarea interesului superior al copilului și, ca atare, magistratul  (sau notarul, după caz) poate cere efeuarea anchetei sociale.

Începând cu 1 octombrie, soții au la dispoziție trei căi de soluționare a divorțului pe cale amiabilă și anume:

1. Divorțul pe cale judiciară;

2. Divorțul pe cale administrativă;

3. Divorțul pe cale notarială.

Înainte de a face o analiză a fiecăreia dintre cele trei posibilități, atragem atenția asupra faptului că în cazul în care au rezultat copii minori din căsătorie, divorțul pe cale administrativă nu se poate soluționa. În această ipoteză, părinții trebuie să se adreseze fie instanței de judecată fie notarului public.

De asemenea, soții sunt liberi să aleagă orice cale doresc, pentru finalizarea divorțului, cu excepția celei administrative când este obligatoriu să nu existe copii minori la momentul pronunțării divorțului. Cu alte cuvinte, dacă părțile aleg calea judiciară, nimeni și nimic nu le va obliga să recurgă la o altă cale. Totodată, odată aleasă o anumită procedură, aceasta trebuie urmată, fără să existe posibilitatea schimbării ei, cel putin la nivel teoretic (practic, cred că este posibil).

Ținând cont de faptul că se poate apela la procedura notarială sau administrativă numai în cazul acordului soților, chiar dacă soții nu ajuns la un acord cu privire la toate aspectele divorțului, este recomandabil ca acestea să apeleze la procedura medierii pentru a ajunge la un acord, dar înainte de sesizarea notarului public sau a ofițerului de stare civilă. Astfel, se pot prezenta în fața notarului public sau a  ofițerului de stare civilă cu acordul de mediere. În caz contrar, atunci când părțile nu se înțeleg asupra aspectelor accesorii ce trebuie soluționate în mod obligatoriu (cu privire la numele din căsătorie și la minori), soții riscă o rezoluție de respingere a cererii de divorț și, prin urmare, vor fi îndrumate către instanță.

În ceea ce privește partajul, dacă soții decid să soluționeze și acest aspect, pot obține restituirea taxei de timbru doar dacă vor soluționa această cerere pe cale judiciară și numai în urma unui acord de mediere.

Divorțul prin acordul soților oferă posibilitatea soluționării rapide a divorțului, în cele trei modalități, soții putând alege oricare din aceste trei proceduri, în funcție de calea pe care o găsesc mai avantajoasă din perspectiva proprie.

Spre exemplu, dacă soții doresc să soluționeze și partajul, varianta cea mai convenabilă din punct de vedere financiar ar fi divorțul prin mediere, pe cale judiciară.

Dacă timpul este unfactor important și nu există copii minori, calea cea mai rapidă de soluționare este cea administrativă.

De asemenea, există posibilitatea soluționării divorțului și a cererilor accesorii dar fără soluționarea partajului, acesta putând fi soluționat separat, pe cale judiciară, cu posibilitatea returnării taxei de timbru, dacă soții încheie un acord de mediere cu privire la partaj.

În articolele viitoare voi detalia fiecare procedură în parte.