joi, martie 29

Medierea, prezent si viitor. Cum poate contribui medierea la degrevarea instantelor de judecata? « JURIDICE.ro


Potrivit Raportului privind starea justitiei in anul 2011, volumul total de activitate, inregistrat la nivelul instanţelor judecătoreşti în anul 2011, a fost de 3.191.290 dosare, în creştere cu 8% comparativ cu anul anterior, în timp ce schemele instanţelor au fost majorate cu 0,62%.
Similar situaţiei de la nivelul instanţelor judecătoreşti, numărul dosarelor penale înregistrate la parchete a crescut cu 9% comparativ cu anul anterior, ajungând la 1.654.569 dosare, în timp ce schemele parchetelor au fost majorate cu doar 1,82%.
Potrivit aceluiasi Raport (pag. 130),  în anul 2011 justiţiabilii au recurs mai des la procedura medierii, ca metodă alternativă de soluţionare a litigiilor. Instanţele au încuviinţat 1525 de medieri în timpul proceselor, faţă de doar 258 de medieri în anul anterior. Datele statistice arată că această procedură a început să fie utilizată şi la nivelul parchetelor, unde deocamdată doar două cauze au fost soluţionate prin mediere.
Observand aceste date statistice referitoare la numarul de medieri efectuate in anul 2011, greu am putea spune ca medierea si-a atins scopul – de a contribui in mod semnificativ la degrevarea instantelor – insa, raportandu-ne la numarul medierilor din 2010, putem vorbi de o crestere semnificativa a numarului de cauze solutionate prin mediere (mai exact, o crestere de 591%), fara a ne imbata cu apa rece.
Desi unii dintre noi au văzut medierea ca institutie salvatoare in ceea ce priveste degrevarea instantelor, contribuind implicit la eficientizarea actului de justitie, dupa cum o spun si cifrele, medierea nu a avut succesul scontat.
Fara sa cautam vinovati, putem mentiona si cativa factori ce au dus la acest rezultat. Spre exemplu, un factor important este cel al necunoasterii institutiei medierii de catre cei ce apeleaza la justitie: cei mai multi justitiabili nu cunosc nimic despre mediere si beneficiile de care s-ar putea bucura daca urmeaza procedura sau, in cateva cazuri, exista impresia ca stiu ce presupune medierea si considera ca nu au mediatorii ce sa medieze in cazul lor.
Pentru informarea justitiabililor, in anul 2011 s-au facut eforturi cosiderabile din partea mediatorilor. Acolo unde au gasit deschidere au infiintat birouri de informare gratuita, in conditiile legii, fie pe langa instante, fie pe langa birourile administratiilor locale. Daca aceste informari au avut si finalitate practica, o pot spune doar cei ce coordoneaza aceste birouri. Probabil ca un numar crescut de medieri in 2011  se datoreaza, intr-o oarecare masura, si acestei activitati.
O mare parte din mediatori a inteles ca, desi organele judiciare au obligtia de a informa si recomanda partilor medierea (cf. art. 6 din Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator), tot mediatorii sunt cei ce pot face o informare mai eficienta; au mai mult timp la dispozitie, sunt direct interesati si cunosc procedura foarte bine  astfel incat justitiabilul sa poata lua decizii in cunostinta de cauza. Acest fapt nu presupune insa ca judecatorul, procurorul sau organul de cercetare penala pot fi absolviti de raspunderea de a recomanda, cel putin, medierea.
Fiind de acord cu faptul ca un mediator poate face o informare ceva mai eficienta decat orice alt profesionist al dreptului ce nu are un interes direct (in sensul bun al cuvantului), as completa ca  aceasta informare va fi eficienta cata vreme si noi, mediatorii, vom invata ca beneficiile pentru justitiabil sunt diverse, de la caz la caz iar pentru asta sa accepte ca este nevoie de pregatire. La inceput de drum fiind, socotind abia din 2009 (deoarece in 2008 au fost autorizati primii mediatori), personal sunt optimista, in conditiile in care corpul profesional al mediatorilor este in plin proces de maturizare profesionala.
Insa, n-ar trebui lasat totul pe umerii mediatorilor. Dupa cum se afirma adesea, sunt necesare reglementari care sa-i incurajeze pe oameni sa apeleze la mediere fie inainte de a sesiza instanta, fie in timpul procedurilor judiciare. O masura incurajatoare avem si in actuala reglementare insa putini justitiabili o cunosc pentru a beneficia de aceste avantaje conferite de legiuitor. Prin urmare, este posibil ca astfel de masuri sa nu fie eficiente si, poate si din aceste motive, CSM propune, in Raportul privind starea justitiei in anul 2011, ca in anumite cauze medierea sa fie prevazuta ca obligatorie, facand referire si la propunerea legislativa ce se afla in prezent pe masa Parlamentului.
Privitor la obligativitatea medierii, este bine cunoscut faptul ca sunt opinii contrare, invocandu-se chiar prevederi constitutionale. Continuarea pe JURIDICE.ro

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Puteți solicita informații sau vă puteți programa pentru o primă ședință de informare.
În cel mai scurt timp posibil vă vom răspunde.
În acest sens, vă rugăm să ne furnizați următoarele date:
1. Nume, prenume
2. Telefon – pentru a fi contactat in vederea programării
3. Tip de litigiu/ conflict
4. În ce parte a zilei puteți fi programat/ă.